Un mit? Sau împărat al  francezilor care a cucerit Europa? O lume a intrat sub puterea sa de un mare războinic și strategic militar făcând din Franța o țară glorioasă și bogată. Crud și reformist lasă un important codice civil( codice napoleonico) pentru toate statele europene în care vin eliminate definitiv feudalismul, absolutismul monarhic punând bazele pe societatea burgheză liberală de inspirație laică unde erau promulgate drepturile de egalitate , siguranță și prosperitate. Se naște în Corsica la Ajaccio în 15 August 1769 din o nobilitate mică italiană de la care cunoaște respectul pentru familie și independența personală. Mai târziu se transferă la Paris unde studiază artileria la Regia Școala Militară fondată de Louis XV. Devenind oficial de artilerie este martorul revoluției civile pentru independența Corsicăi   și participă activ la revoluție în diverse orașe din Franța unde se face cunoscut în calitate militară  în urma căreia este numit general de brigadă la Paris. În revoluția franceză întâlnește și devine prieten cu Augustin Robespierre cu care combate pentru  salvarea Convenției Naționale de opoziția monarhică promulgând principiile revoluționare în libertatea personală, egalitate în lege, laicitate statului, libertatea conștiinței și libertatea locurilor de muncă. Napoleon intră în atenția poporului francez cu prima campanie din Italia prin geniul militar și politic asimilând noi tehnice inovative militare aplicate pe câmpul de bătălie . Amintim sistemul de telecomunicații bazat pe lini de semnalare cu telegraful optic de Chappe. După lovitura de stat din 9 noiembrie 1799 intră la putere devenind primul consul și împărat al Franței cu numele de Napoleon I. Imperiul său face parte din istorie în anii 1804-1814, iar după abdicarea și exilul pe insula Elba reintră pentru” 100 de zile” în anul 1815. Sfârșitul său este cu bătălia de la Waterloo unde este înfrânt de a șaptea coaliție în 18 iunie 1815. Ca împărat al francezilor poartă o serie de victorii strălucitoare contra puterilor europene și orientale, având circa douăzeci de ani de campanii de război în Europa urmărind visul lui Alexandru Magno. O mare parte din Europa este controlată de fidelii și membri ai familiei. În timpul imperiului său Franța devine catolică, are o constituție( constituția anului VIII), guvernul este format de notabili care asigură democrația traversând un complex și echilibru de forțe , o structură administrativă , administrată de prefecți, subprefecți și primari. Pe plan local are un mare interes pentru educație, instituind licee, politehnici la care a avut prioritate clasa dirigentă , dar nu acordă importanță pentru educația elementară preferând ignoranța clasei medii. Combate inflația fondând Banca Franței cu introducerea francului de argint. Abdicarea sa este semnată cu tratatul de la Fontainebleau din partea puterilor aliate în 11 aprilie 1815. Moare în exil pe insula Elena de o tumoare la stomac. Lumea îl recunoaște ca un mare împărat , geniul militar și om politic. Vive la France!