Giuesppe VERDI

Se caută grupuri de presă, asociații, sponsori pentru site-ul” News-art-culture.com”. ”Va pensiero”? Unde? Intră în grandoarea muzicii , în operă, în gândul lui Verdi. Sentimente, iubiri, trădări, emoții… Departe de timp , ani după ani, rămâne inegalabil, încântător, o respirație în frumusețea muzicii. Nabucco, Aida, Traviata…

Giuseppe Fortunio Francesco Verdi se naște la Le Roncole în 10 octombrie 1813 și moare la Milano în 27 ianuarie 1901 , a fost un compozitor italian , unul dintre cei mai mari maeștri de operă în melodrame și în teatre din istoria universală a muzicii. 

Un gând , o compoziție , o arie pentru toată lumea!

Intră în muzică , dominând fără rezerve scena lirică după marii protagoniști ai primului an din 1800  (Gioachino Rossini , Gaetano Donizetti, Vincenzo Bellini) conservând tradiționalismul teatrului muzical italian, elaborând un limbaj compozițional original, caracteristic și totodată personal. Dezvoltă opera romantică în multe forme diferite sfidând Richard Wagner , predecesorul său în melodrame  și spectacole de operă. Pasiunea sa este muzica , în timp se dedică la cariera politică , fiind un simpatizant al mișcării de risorgiment pentru unitatea Italiei inițiind  o carieră electivă în propria comună de rezidență prin senat și parlament în regatul regelui Vittorio Emanuele di Savoia.

Idealurile sunt reflexe în parte prin operele ( Nabucco cu aria ” Va pensiero”) un imn național în care este prezent spiritul mișcării de unificare, iar compozițiile sunt exprese de dramă și iubire asociate cu sentimente revoluționare.

VERDI, ORIGINILE, PASIUNILE SALE…

Se naște într-o familie cu origini contadine întotdeauna preocupată de educația sa, tatăl Carlo Verdi proprietar de un bar și vânzător de produse alimentare iar mama Luigia Uttimi de ocupație croitoreasă în fire de tricotat. De la vârsta de patru ani studiază lecții private de latină și italiană cu  maestrul locului Bistrocchi  inițiind și studiul muzicii. Pasiunea pentru muzică este precoce, geniul său muzical nu cunoaște limite, trăiește fiecare compoziție  de la melodrame la comicitate. 

Este Verdi în simplicitatea sa , un gând în noapte a măreției muzicale!

La șase ani se înscrie la școala locală  unde învață să cânte la orgă obținând de la părinți un cadou sub formă de pianină, la vârsta de opt ani cântă la operă ca un profesionist în urma căruia este plătit. Un talent trecut prin studii în compoziție și în parte pentru muzică. Este observat în timp de Antonio Borezzi  , protector al muzicii și director al Societății Filarmonice locale care îl ajută să finalizeze studiile. Trecând prin ani ca un mic geniu , cu vârsta de 11 ani studiază în profunzime limbile italiana, latina, științele umane, retorica, principiile compoziției muzicale , practica instrumentală  cu Ferdinando Provesi , maestrul de capelă la  San Bartolomeo Apostolo. Cu vârsta de 13 ani obține primul mare succes public în orașul natal, după care continuă să se afirme intrând ca membru la Filarmonică. Muzica sa se formează cu lecții noi studiate cu Provesi, prin care intră mai târziu la Conservatorul din Milano devenind studentul preferat a lui Vicenzo Lavagna ( maestru de concerte la Scala) descriindu-i compozițiile foarte promițătoare și  pline de talent. 

Studiază lecțiile de canto și pianoforte , trecând de maestrul de muzică la director de Filarmonică în Busseto cu un contract de 3 ani.

”OBERTO, NABUCCO, AIDA, RIGOLETTO, TROVATORE…

O magie în timp?

Continuă cu succese triumfale inițiate la Scala din Milano, Viena, Lisabona, Barcelona, Berlin, Paris, Hamburg ; New York, Buenos Aires, o întreagă lume prezentă în măreția muzicii.

Cu Verdi: Respiri muzica! Treci în tragedie. Te îndrăgostești. Devii sentimental. Urăști, Suferi, Iubești, Învingi…

” Va pensiro” un cor al operei al poporului evreu intră în ideologia poporului italian pentru unitatea Italiei , un cântec dureros , un imn contra ocupației austriece; ” Oberto” puțin apreciat în acel timp cu elemente umoristice; ” Macbeth” prezentat la Teatru ”La pergola” din Florența cu puternice conotații dramatice iar perspective majore psihologice  ai protagoniștilor sunt inspirate din opera lui William Shakespeare; ” Otello” un mare triumf la Scala ; ” Rigoletto” o operă profund inovativă, musical dramatică bazată pe scrierea lui Victor Hugo( Le roi s-amuse); ” Aida” cu civilizația Egiptului Antic constituind ulterior un mare pas înainte verso la modernitate; ” Luisa Miller” apreciată prin orchestrații foarte rafinate; ” Un bal în Maschera” reprezentat la Napoli cu elemente umoristice și senzuale…

Opere , după opere, succese, triumfuri în întreaga lume.

Inegalabil !

În viața privată înfruntă cu dignitate  și curaj tragediile familiare, trăiește partea sentimentală, trece în patriotism pentru unitatea Italiei, dar rămâne  umil, temperat cu plăceri contadine în același timp ambițios , cult, psihologic , elegant în ari muzicale. La Londra completă ” I masnadieri” o operă reprezentată la Teatrul maiestății reginei Victoria și al prințului Alberto cu un mare succes, Parisul îi oferă prima misiune  la opera din Paris cu ” I Lombardi”  având un nou libret ”Jerusaleme” schimbând muzica și structura compoziției , pentru care este  medaliat cu Ordinul cavalerului ” Legione d- Onore”, urmând  Busseto unde obține postul de director cu opera ” Luisa Miller”.

” Sunt foarte, foarte fericit să dau curs la persoane de talent ca Verdi…Nimic va împiedica la bunul Verdi să ajungă rapid pe una din pozițiile cele mai onorabile la curtea compozitorilor” ( Gaetano Donizetti).

STILUL, GÂNDUL LUI VERDI

În compoziții este prezent lirismul anului 1800 , tradiția teatrului italian, limbajul este foarte elaborat cu compoziții originale, având o lucidă viziune ai mecanismelor dinamice teatrale unde este prezentă melodia concertistică italiană. Creațiile personale sunt originale, perspectivele psihologice intră în personaje, operele sunt debordante pline de expresivitate, orchestrațiile sunt rafinate, dulci, elegante, sentimentale având forme noi( balet), elemente comice și tragice notând creațiile din ce în ce mai spectaculoase. 

Operele sunt acoperite de o energie creativă, surprinzătoare cu un spirit deschis la modernitate , dezvoltând instinctul său pentru culoare( elemente individuali, culoarea și firul care leagă toate părțile unificatoare și esențiale în operele sale), și propriile idei , are o libertate în structură cu atenția la  detaliului și la sentiment, utilizează soliștii” l-ensemble”, corurile intră într-o secțiune emoționantă. Se individualizează armonia fantastică, varietatea ritmurilor , țesăturile orchestrali, motivele melodice și structura armonică. Temele sunt cântece de iubire și de eroism , muzica are o senzație spectaculară, rar întâlnită. Compune  muzică sacră și instrumentală. Reflexiile sale sunt foarte profunde văzute de un patriotism al Unității Italiei foarte prezent și cultivat în operele sale. Pentru creșterea identificării muzicii, Verdi compune un imn politic național ” La battaglia di Legnano” cu ” Viva Verdi, Viva Vittorio Emanuel Re d-Italia”. Întreprinde o serie de inițiative filantropice pentru victimele cutremurului din Sicilia  construiește o Casă de Bătrâni pentru muzicieni, spitalul la Villanova din Arda. Ultima compoziție de Verdi  este grupul coral ” Patru piese sacre” și ” Requiem”. Bolnav de ictus , viața sa muzicală  se pierde încet, moare pe 27 ianuarie 1901 la Milano asistat de fiica sa  adoptivă alături de cântăreața Teresa Stolz. Este înmormântat în cimitirul din Milano, iar după o lună este translocat în cripta de la Casa de Bătrâni însoțit de aria” Va pensiero” condusă de Arturo Toscanini cu un cor de 820 de cântăreți. În onoarea sa este imprimată o ilustrată comemorativă și o compoziție poetică ” În moarte de Giuseppe Verdi” de Gabriele d- Anunzzio , conservată la Muzeul Verdian din Busseto , la care sunt amintite o serie de onoruri cu titlu de Cavaler de ordine diverse. Cu timpul îi sunt dedicate trei conservatori: Conservatoriul din Milano, Torino și Como o serie de teatre italiene, o statuie la Busseto și o alta, acesta  fiind un memorial din marmură la New York. Devine subiectul de film și opere teatrali iar operele sale fără să numere anii reprezentate  în lumea întreagă. 

OPERE , COMPOZIȚII DE VERDI

Pater nostru, Ave Maria, Te Deum, Album din ” Șase romanțe”, Valsul în fa major( fiind coloana sonoră pentru ” Il Gattopardo”, Oberto, Conte de San Bonifacio, O zi de regat, Nabucco, I Lombardi la prima cruciadă, Erau, I due Foscari, Giovanna D-Arco, Macbeth, Luisa Miller, Rigoletto, Il Trovatore, La Traviata, Aida, Otello….

Verdi în același timp este o operă, un compozitor, un patriot. Sentimentele cultivă rafinamentul cu sofisticații pentru o măiestrie de vari elemente ale operei  până la reprezentanța operelor cu teme foarte particulari. Romantic din iubire , scenele sale combină fantazia , într-un mod particular  cu varietatea  ritmurilor , țesăturilor orchestrale, melodice, armonice prin complexitatea operelor. Iubirea , tragedia , eroismul sunt temele principale preferite , în aceeași linie cu sufletul său , toate sunt spectaculare în substanță intrate în muzica orchestrală. Este un fin observator al detaliului dezvoltând romanticismul cu ideile sale liberale de unitate a Italiei, asociind sentimentele umane cu idealul politic. Elementele esențiale sunt: Aria, duetul, l-ensemble; aria este centrată pe solist cu o lentă introducție a cântărețului , lăsând un adevărat mister în tragedie , iubire și gelozie. Surprinde , plin de emoții penetrează inimile pentru a da frumusețea din operele sale. Cunoaște sentimente, cunoaște iubiri, cunoaște tragedii, pentru el muzica este totul , răbdător induce în eroare critica cu alte sublime opere. Rigoletto, Aida, La Traviata…. sunt o dulce fantazie  iar  succesele și frumusețea timpului trăiesc fără să numere anii. Asculți , vezi și rămâi fascinant.