Iubești, nu iubești? Ești tu sau nu ești tu ? Frumos, fascinant ….. ? Frumusețea umană este mare , astăzi intrăm în mitologia greacă unde întâlnim Narciso. Un Zeu frumos , plin de fascinație prin frumusețea sa, sensibil pentru a fi abordat, născut de o nimfă Lirope  și de Zeul fluvial Cefiso. Frumusețea sa este mitul antic scris de greci și de romani în diverse variante , în cântece și povești de iubire. Mitul său este crud, nu poate să fie posedat de nimeni nici de bărbați , nici de femei, rămâne doar pierdut și îndrăgostit de frumusețea sa. Urmărit de o pedeapsă divină Narciso se îndrăgostește de el însuși privindu-se în apa unui lac unde-i este oglindit chipul și corpul său. Pierdut în iubire pentru el însuși cade în lac și moare iar corpul său este luat pentru a fi ars  pe rug după tradiție, dar în cele din urmă se transformă într-o floare care-i poartă numele. O altă povestire mitologică îl descrie  ca un mare și frumos vânător care nu lasă  pe nimeni să i se apropie disprețuind mult persoanele care doreau să-i vorbească și să-l iubească. Un alt sfârșit al vieții sale este sinuciderea cu spada în dificultatea de -a înțelege prietenia și iubirea venită de  la o altă persoană. Din sângele său se naște o floare care se numește Narcisa. În timp mitul său devine sursă de inspirație pentru artiști( pictori, scriitori). Lăsați -vă adorați și  îndrăgostiți!