Se caută grupuri de presă, asociații, sponsor pentru site-ul ” News-art-culture.com”.Când asculți Lesueur  intri în muzica sacră traversând oratorii într-o intimitate religioasă; muzica sa seduce schimbând stilul francez ,modelând ritmul cu armonia. Conceptul său , al muzicii nu se oprește în oratorii, el continuă  cu opere dramatice pentru a completa stilul artistic cu originalitate și talent. Muzica poate să fie fără religiozitate ? Nu, Lesueur demonstrează!

Jean Francois Lesueur se naște la Drucat- Plessiel în 15 februarie 1760 și moare la Paris în 6 Octombrie 1837 a fost un compozitor francez. Intră în muzică în calitate de compozitor de muzică religioasă și dramatică transformând stilul muzicii în timpul Revoluției franceze.

FAMILIA, PARCURSUL ARTISTIC DE LESUEUR

Originile sale sunt în linie artistică, fiind nepotul pictorului Eustache Lesueur o familie ilustră cu tradiții artistice de unde-și prinde contur în talentul muzical care îl poartă departe, printre seducându-l. Iniția ca corist la un Colegiu religios din Abbeville după care continuă studiile la Amiens. Pentru a aprofunda studiile merge la Paris unde studiază armonia cu Abbe Nicolas Roze , maestrul de cor  la Saints – Innocentes. Mai târziu intră în elementul său de artist compozitor , cu funcția de maestru de capelă, compunând și meditând în compoziție, Lesueur  relevă în teoriile sale artistice  filosofia muzicii fie în muzica sacră, fie în dramă în tratatul ” Essai de musique sacree ou musique … et metodique. Se poate spune  un talent de necontestat! În plină maturitate artistică, urmărit de mari  evenimente politice se transferă la Champigny , un loc îndepărtat , liniștit departe de sângeroasa Revoluție franceză unde se dedică compoziției. Călătorește la Londra, iar în anul 1793 reintră la Paris  în timpul Revoluției cu trei succese de operă  reprezentate la Teatru Feydeau: La Caverne sau (Le Repentir, Paul et Virgin, Triomphe ) și Telemaque dans l-Ile de Calypso ( La Triomphe de la sagesse) . În timp devine inspector la noul Conservator având în plus comisioane din studii și din scriitura de la ” Principes et elementaire de la  musique”. Fiind un artist ambițios , riguros în stilul muzical  scrie ” Projet d-un plan general de l-Instruction musical en France” un violent, polemic pamflet  atacând Conservatorul  si directorul  pentru metodele de studiu  din cauza căruia își pierde toate funcțiile profesionale trăind  în dificultate economică. Pentru muzică și talent, împăratul Napoleon Bonaparte îl alege  succesor a lui Giovanni Paisiello , un rolul de maestru de capelă la curte. În această perioadă  operele: I Bardi, Ossian ou Les bardes vin reprezentate cu succes în 1804 la Opera Națională din Paris alături de Francois Lays și Jean Blaise Martin. În 1814 este nominalizat compozitor de curte obținând  funcția de profesor de compoziție la Conservator și membru al Academiei. Prin compoziții se face notat cu marșul ” Încoronarea lui Napoleon”. Polemic, invidiat, scrupulos… la sfârșit admirat , norocos. Inovator, impunător, grandios schimbă stilul muzicii franceze anticipând noua melodramă și noi oratori( Berlioz, Charles Gounod, Requiem  de Verdi sau oratoriul lui Wagner). Original în muzica sa caută întotdeauna revelația totală, grandioasă asociind odele la cantate pentru a celebra Revoluția printr-un mare număr de coriști și instrumentaliști.  

Moare la Paris în 6 octombrie 1837.

 MUZICA LUI LESUEUR

3 Messes solennelles, 33 Messe, Oratori, Mottetti, Marșul pentru Împăratul Napoleon;

Oratori: Ruth et Noemi, Ruth et Booz, Debbora, Rachel, Chant du premier vendémiaire, Le courronement de Charles X…

Opere : La Caverne, Paul et Virgin, Télémaque, Ossian ou Les Bardes, L’Inauguration du temple de la victoire, Le triomphe de Trajan, Alexandre e Babylone….

Prin impozanta sa artistică Lesueur lasă grandoare glorioasă în ode, oratori și opere. Stilul este foarte studiat, filozofând la o nouă muzică franceză, schimbând metodele și teoria muzicii sacre. Dorind să fie un inovator al stilului muzical francez scrie într-un mod foarte scrupulos , meditativ un proiect de un plan general pentru învățământul didactic al muzicii. Fără gânduri favorabile se lasă respingător, în polemici continuă să scrie compoziții care vin finalizate prin succese.  Triumful este apreciat prin atenția venită din partea împăratului Napoleon , muzica sa se face simțită în ode, cântate, oratori și opere. Măreț în stil, asociază vocea la muzica instrumentală pentru a completa fundalul într-o rezonanță notabilă coloristică de sunete. Revoluția franceză trece în muzica sa prin ode și cantate finalizate cu marșul Împăratului Napoleon , un timp care schimbă multe destine. Debutul muzical  intră în oratori este posibil că încă finalul este dominat de religiozitate.