Șe caută grupuri de presă, asociații, sponsor pentru site” News-art-culture.com”.Armonia! În opere, în teatru, în compoziții sacre, în muzica de cameră? Muzica nu poate să fie fără armonie, expresivitatea sa este sentimentul și rafinamentul. Cu fiecare compozitor devii nostalgic, romantic și sensibil în compoziții. Cherubini dorește să demonstreze? Luigi Maria Cherubini se naște la Florența în 14 septembrie 1760 și moare la Paris pe 15 martie 1842, a fost un compozitor italian al muzicii clasice. Se naște într-o familie unde muzica devine ambientul său, fiind al zecelea din doisprezece copii a  lui Bartolomeo , un muzician de clavicembal și corn care obține postul de director la Capela marelui duce din Florența. 

COPILĂRIA; MUZICA ÎN FAMILIE ; SUCCESUL SĂU

Având predilecție pentru muzică studiază cu tatăl său la vârsta de șase ani , fiind astfel primul său profesor de la care învață armonia în compoziții, iar mai târziu continuă pe o durată de trei ani cu maeștrii Bartolomeo și Alessandro Felici urmând studiul de canto cu Alessandro Bizzarri ,contra punctul și orga cu Giuseppe Castrucci. Fiind ambițios și având plăcere pentru muzică continuă studiile la Bologna și Milano inițiind să compună muzica sacră. Prima operă a fost la doar treisprezece ani urmărită la Florența  cu Messa Solemnă pe patru voci și orchestră. Talent? Cu siguranță. Printre compoziții compune operă de muzică religioasă și cameră; în urma audienței muzicii sale în anul 1778  marelui duce Pietro Leopoldo de Toscana îi oferă o bursă pentru a continua sejurul de studiu în Bologna cu  maestrul Sarti. În anul 1780- 1784 compune mari opere teatrali obținând o invitație la Londra unde compune opera bufă” Falsa principesă și Giulio Sabino”. În același timp compune și poartă succese cu operele lirice , iar în anul 1788 se stabilește la Paris unde intră la Conservator ca director dirijând  până în ultimul său an de viață ( 1821-1842). Cunoaște Viotti, Chopin, Szymanowska, Rossini, Schumann și pictorul Ingres, o prietenie bazată pe respect și admirație. Schumann îl definește ” cel mai mare armonist al timpului”. În timpul Revoluției franceze trăiește la Gaillon unde profesează ca profesor la Școala de muzică din Garda Naționale. În 1805 se transferă la Viena la invitația lui Haydn și a lui Beethoven unde îi este recunoscut titlul de mare compozitor printre contemporanii clasicismului. Intră în dificultate cu teatre austrieci, decide să se reîntoarcă la Paris pentru a compune muzica sacră. Moare în 1842 la Paris unde este înmormântat în cimitirul Pere Lachaise. 

CĂLĂTORIA MUZICALĂ DE CHERUBINI

Compozițiile sale sunt în stil clasic. Cadrul operei este renovat și recompletat la care are o concepție de arhitectură mai amplă cu o producție vastă instrumentală și solistică. În 1808 compune cea mai importantă operă religioasă” Messa Solemnă în fa major în trei părți”, mai târziu cunoaște succesul cu muzica sacră” Messa pentru încoronarea lui Luigi XVIII” în sol major pentru cor și orchestră, urmărită de ” Credul pe 8 voci și orgă”, ” Messa în do major și Requiem în do minor și re minor”; continuând cu opere lirice: Lodoiska, Medea, Les deux Journees, motete, cantate și quartete pentru arcuri. Asociază la compoziții tratatul ” Cours de contrepoint et de la fuge” publicat și curat de compozitorul Jacques Halevy. Pentru respectul și aprecierea compozitorului Giulio Confalonieri în 1948 scrise o biografie completă a lui Cherubini” Închisoarea unui artist” premiat cu premiul Bagutta în anul 1949, în onoarea sa Florența numește Conservatoriul de muzică cu numele său iar diverse orașe ( Torino, Bologna, Legnano, Latina, Empoli, Florența) îl onorează numele pe străzi. 

Onoruri: Comentator al ordinului Legiunii de onoare. 

COMPOZIȚII

Opere teatrali: Iubire artizanală, Jucătorul, Intermezzo, Al cincilea Fabio, Armida abandonată, Adrian în Siria, Olimpiadele, Alexandru în Indii, Congresul regilor, Epicur, Pigmalion….

Opere religioase: Requiem în do minor, Requiem în re minor, Requiem în sol minor, Messa nr. 6 în fa major, Messa nr.7 în re minor….

Muzica de cameră: Quartet pentru arcuri nr.1 în mi bemol major, Quartet pentru arcuri nr.3 în re minor. Quartet nr.4 în mi major, Quartet nr.5 în fa major…

Cherubini dorește cel mai mult armonia; compozițiile sale respiră în armonie muzicală pentru a accentua rafinamentul clasicismului. Fie în operele teatrali, fie în muzica de cameră sau sacră , dezvoltându-le în orchestrare pe vari tonuri instrumentale. În același timp respiră și creează o arhitectură solistică pe fundalul armoniei. De la teatru , opera bufă talentul său intră în compoziții sacre, o meditație în spiritualitate cu prima sa operă concepută la doar treisprezece ani . Iniția și se resemnează în sacralitate. Ce se poate spune de Cherubini? Talent, rafinament, meditație religioasă, armonie.