Proiectul și funcționalitatea Consiliului de pace. Strategia păcii, statutul politic și economic în lume. Rolul statelor aderente la Consiliul de pace.  Consiliul de pace ” Boarder of Peace” este un proiect al președintelui  Statelor Unite ale Americii anunțat în ianuarie 2026 la Conferința de la Davos pentru a fi un instrument de stabilitate, reconstrucție, consolidare și guvernarea păcii în fâșia Gaza . Trebuie să luăm în considerare  statutul său de constituire  pentru a explica funcționalitatea sa, politica și economia în neutralitate cu Națiunile Unite ca instituție  interguvernamentală accentuând  faptul că este o structură privată ordinată de un statut  propriu cu adeziune prin invitația statelor și  a investiților. Printre alte funcții care consolidează  procesul de pace  amintim faptul că nu dispue de puteri juridice legate de instrumente operative directe( misiuni pe teren  sau mecanisme sancționare). Ideea a aparținut președintelui Donald Trump care a convocat în 19 februarie  la Washington o coaliție ” ad hoc” bazată în sistemul de conducere  pe un suveran absolut de promovare și garantare o stabilitate în teritoriile lovite și amenințate de război pentru a stabili  noi echilibre în aceste zone. La reuniune au fost prezente șefi de state și delegați speciale din 52  țări amintind  refuzul din partea  Vaticanului, Chinei și al Rusiei  de-a nu fi prezente din diverse motive prezentate președintelui Trump care a explicat importanța și strategia Consiliului printre punctele sale importante ( creșterea economică, financiară, taxe comerciale și reușita di stopare a celor opt războaie prin colaborarea sa diplomatică) și  distribuirea șepcilor roșii ” Maga” membrilor Consiliului de pace  afiliate  mandatul său.  Consiliul ” Board of Peace” va supraveghea  ONU trimițând trupe speciale în Gaza, construind baze militare  pentru 5000  unități de soldați în sud de Gaza , contribuție financiară de 10 miliarde din parte Statelor Unite ale Americii și  7 miliarde provenite ca ajutor al statelor membre  sub aspect economic cu obiectivul de- a garanta pacea, stabilitatea economică și politică în Gaza și în Orientul Mijlociu.  Elveția va fi prezentă prin diplomații săi în calitate de observatori în planul de reconstrucție  din Gaza și a rezoluției conflictelor și amenințărilor din zonă ( Hamas, Iran). În schimb Norvegia a anunțat că va găzdui viitoarea întâlnire dintre statele membre dar nu va face parte din Consiliul per la pace. Țările musulmane reprezentate ca intermediari al păcii și observatori ai  guvernanței din  fâșiei Gaza vor fi Egiptul, Qatar, Turcia alături de alți invitați personali ai președintelui Donald Trump ( trimis special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, ex prim -ministru britanic Tony Blair, funcționar politic  ( sub aspectul financiar) Jared Kushner ,secretar de stat Marco Rubio, prim- ministru britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron. În cursul anilor , în lume , când  amenințările războiului au compromis instabilitatea geopolitică și economică au fost instaurate și aprobate alte Consilii pentru pace ( mondiale, continentale) cu rolul de-a menține  pacea  și stabilitatea  politică  ceea ce determină  să  se accepte  și să  se spere  în stabilitatea  internă a statelor implicate.