Când se folosește culoarea , gândul nostru este la pictură. Diversitatea culorilor , rafinamentul sunt prezente în toate timpurile, astăzi cunoaștem renașterea , putem să spunem avangardismul barocului, numit Tiziano. Tiziano Vecellio este un pictor italian, primul cetățean al Republicii Venețiene , arta sa este cunoscută în toată Italia fiind renumit și în Spania prin portretistica nobilității. Se naște la Pieve di Cadore în anul1480 , devine un artist inovator și poliedric , maestrul al culorii tonale în același timp cu Giorgione. Mișcarea sa artistică este realmente impresionantă! În arte prin talent devine titular de o societate proprie  și patron al unui atelier artistic unde sunt expuse operele personale. În anii de muncă artistică are o serie de contacte  cu oameni influenți ai epocii , la care renovează pictura bazată pe curentul artistic Michelangiolesc” primatul desenului”, folosind culoarea într-un mod cu totul personal. 

Familia, unde inițiează pictura ? Influențe , stilul, colaborare în arte?

Tiziano este  unul din cei cinci fii al lui Gregorio și Lucia, tatăl era un consilier și căpitan de poliție provenind dintr-o familie renumită  din generații ca gurista consult în administrațiile locale.  Talentul său este demonstrat în familie , cu decorația făcută pe zidul casei în care imaginea ” Nostra Donna” este colorată de sucul făcut din ierburi și flori. În acest mod iniția genul său pictural. Cunoaște neoplatonismul iar artiștii activi sunt maeștri ( Gentile și Giovanni Bellini). Giorgione influențează stilul său , în timp devine colaborator și rival. Între ei există o contradicție ,o paritate de idei creative , mai bine spus un schimb între maestru- discipol. Acordurile tonali care compun serenitatea contemplativă  uneori enigmatică a lui Giorgione  se contrapun cu vivacitate coloristică care  animă gestul dramatic a lui Tiziano. Pentru Giorgione arta nu narează acțiuni, nu imită realul lui, marele artist dezvoltă raportul cu natura , cu artele , cu muzica. Totul este armonie, sincronizare! Tiziano este prins de o formă teologică- filozofică în ciuda faptului că rezultatele devin la sfârșit diverse, urmărite de o înaltă personalitate , în totalitate diversă de Giorgione. Are un contact direct , viziunea este mai reală , protagoniștii sunt animați de sentimente pictați de o anumită vigoare. Ceea ce este numit dinamismul culorii!

Operele ?

Portrete ale lui Ariosto, Sclava, Intelectual cu o carte, Portretul unui bărbat, pictura murală” San Marco în tron” pentru biserica Santo Spirito din Isola, Pictura din biserica Santa Maria della Salute, fresce de dimensiuni mari în Scuola del Santo, Miracolul unui nou-născut, Miracolul unui picior vindecat, Miracolul unui bărbat gelos, subiecte mitologice ca Nașterea lui Adone, Poveste de Polidoro, Orfeo și Euridice, Noli me tangere, Trei vârste ale omului, Violentul, Salome cu capul lui Battista, Femeie cu oglindă, Sacra conversație a lui Balbi, Madona Cireșilor, Madona între Sfinții Giorgio și Dorotea, Amor sacru și amor Profan, Mama presupusă ( pictură murală care rămâne un real și propriu confrunt la distanța cu renașterea romană a lui Michelangelo și Raffaello , pictura Gozzi, o inspirație rafaelescă, San Sebastian , un alt confrunt de tip michelangiolesc,  Martiriul lui San Pietro din Verona, Baccanale lui Andrii, Portretul lui Frederic II Gonzaga, Madona Iepurelui, Prezentarea Mariei la Templu, Carlo așezat, Cavalerul  Speronului de aur, Venere din Urbino, Venere și Adone…

Caracteristicile în arte  ale lui Tiziano?

Dinamica în spațiu. Reprezintă frumusețea ca plenitudine a formei și drama ca acțiune. Maturitate coloristică, o întreagă compoziție de la ” maniera modernă”. Compoziții libere în spațiu cu grupuri de figuri imerse în peisaj. Uzează culoarea la  modul personal. Energie  dramatică și folosirea teatrală a culorii sunt necunoscute pentru pictura venețiană fiind în substanță o supremație printre artiștii din noua generație. Promovează o fază caracterizată„ Clasicismul cromatic”. Atmosferă dominantă de lumină și penumbră dozată, caracterizate de o forță expresivă. 

Pentru valoarea sa, omagiile:

În 1576 moare la Veneția în 27 August de pestă, funerarele sunt făcute în furie și în grabă. Tiziano este citat în Orlando furios de Ludovico Ariosto:” Tizian care onoră nu numai Cador ci și Veneția și Urbino”. Numele său este dedicat unui crater de 121 km pe planeta Mercur. La casa lui Tiziano din Pieve di Cadore  este un  citat din cântecul” Scalo a Grado di Franco Battiato din albumul ” L, arca di Noe”. Figura sa este prefigurata pe bancnota de 20.000 de lire italiene.  Când privești arta lui Tiziano , privești : Coloritul amplu, divers la modul personal, compoziții libere în spațiu, jocul libertății, variații dramatice, culoare sensibilă la efectele luminii, dinamismul propriu al manierismului, forța expresiva a culorii, renovarea picturii. Un artist personal , prezent continu în arte și pregătit să schimbe lumea pentru artă. Pentru al defini sunt operele. Priviți-le !