*Se caută grupuri de presă, asociații, sponsori pentru site-ul News-art-culture.com*.Sensibilitatea umană  este legată de muzică. Nu putem să înțelegem o compoziție fără să fim romantici, în eleganța sunetelor și în sensibilitatea lui re, mi, fa….în sentimente care se nasc cu muzica. Ravel este unul din compozitorii care caută expresia, un studiu de compoziție  intens în vari stiluri muzicale, fără a fi niciodată satisfăcut de muzică. Joseph Maurice Ravel se naște la Ciboure în 7 martie 1875 și moare la Paris în 28 decembrie 1937, a fost un compozitor , pianist și director de orchestră  francez. Este cunoscut pentru celebra compoziție” Boléro”, numit de el” o compoziție de orchestră fără muzică” asociind în anul 1922 o compoziție a Picturilor la o expoziție de Modest Mussorgsky. Orchestrațiile sale sunt apreciate pentru a utiliza vari sonorități și complexitatea instrumentelor. Ravel intră într-o multitudine de stiluri? Armonie, culori muzicale? Se naște într-o familie de intelectuali cu origini aristocratice , tatăl Joseph. Ravel a fost un inginer civil, inventator și producător cu ascendențe elvețiene iar mama Marie Delouart Ravel de origini spaniole , provenind dintr-o veche familie spaniolă Delouart . De la șapte ani iniția să studieze pianoforte la Conservatorul din Paris unde întâlnește compozitori tineri, inovativi numiți” Les Apaches” pentru viața dezordonată . 

RAVEL ȘI MUZICA

Cu studiul muzicii a intrat sub magia maestrului Gabriel Fauré timp de 14 ni încercând de multe ori să învingă prestigiosul premiu”Prix  di Rome”, fără noroc în repetate probe artistice îl pierde în același timp abandonând și conservatorul continuând cu o altă deziluzie totală personală odată cu demisia din postul  de director de orchestră. Muzica sa este influențată de diverse stiluri muzicale : jazz, muzica asiatică și cântece populare tradiționale din Europa ; nu iubește religia , temele nu au un caracter religios, în schimb studiază mitologia clasică pentru a se inspira. Dintre studenții săi amintim Maurice Delage  și Ralph Vaugham Williams iar întâlnirea cu George Gershwin a fost în dorința sa de a studia alături de el , la care  maestrul afirmă cu ironie” De ce aș dori să fiu un Ravel de al doilea nivel când pot să fiu un Gershwin de primul nivel”.

Influențe în muzică?

Muzica este un jazz continu, cu accente de blues. Este un romantic, influențat de Debussy  de la muzica rusă, spaniolă, muzică bască, trecând de la jazzul Statelor Unite la mișcarea blues( sonata pentru vioară, pianoforte, concertul  de pianoforte pentru mâna stângă dedicată lui Paul Wittgenstein mutilat in război). Întâlnire cu André Sedalge profesorul de contrapunct a fost fundamentală pentru dezvoltarea calităților de compoziție. Studiază cu meticulozitate posibilitatea expresivă a fiecărui instrument pentru a determina efecte , care este o caracteristică puternică ce permite succesul muzicii orchestrale și a compozițiilor pentru pianoforte. Coloristica muzicală este pentru caracterul tipic ale compozițiilor care sunt foarte evident , de unde este considerat un impresionist. El însuși afirmă:” Cea mai mare teamă a compozitorilor americani este aceea de a găsi în ei , stranii impulsii de a se detașa de  reguli ca buni burghezi care compun muzica lor după regulile clasice ale tradiției europene ”. În viața privată este un  socialist, cititor al ziarului ” Le Populare”, prieten cu Leon Blum și Președintele Consiliului Francez în anii 1936-1938. În timp iniția semnale de o misterioasă demență progresivă de la care pierde capacitatea de a vorbi, scrie și de a cânta la instrumente. Se reflectă o serie de ipoteze pentru patologia bolii de Alzheimer după studiile lui Wemicke. Mai târziu este implicat în 1932 într-un accident auto, în urma căreia în producția artistică se simte o ușoară diminuare compozițională, la scurt timp este bolnav de ictus , pierde capacitate de exprimare ,  de a citi muzica , lăsându-i doar capacitatea de dirijare a orchestrei. Este operat la cap de chirurgul Clois Vincent , care confirmă  o atrofie cerebrală , mai târziu cercetătorii Luigi Amaducci, Enrico Grassi și Francois Boller în studiul lor confirmă boala” Maurice Ravel have a right hemispher musical creativity: influence of disease in his last musical works ” relevând efectele neuropatiei a compozitorului în operele sale, prezente și în Boléro. Moare la Paris în 28 decembrie 1937. 

RAVEL ȘI OPERA SA COMPOZITIVĂ

” Sonata pentru pianoforte, Variații pe o temă de Grieg, Ballade de la reine morte d-aimer, Serenate grotesque, Un grand sommeil noir, Menuet antique, Valse , Valse în re major pentru pianoforte, Chanson di rouet, Fuga în re major, Tout est lumière pentru soprană, cor mixt și orchestră, Jeux d’eau în mi major pentru pianoforte, Allegro moderat , très doux, Anime, Menuet, Prelude, Ronde”…. Ravel nu vrea să fie un rege a muzicii , vrea doar să se exprime, romantic, nostalgic, în culori muzicale. Stilurile sunt diverse ; basc, spaniol și rus, de la jazz cu blues. Dorește să cunoască muzica , dorește să exprime temperamentul său, caracterul său și să evidențieze efecte în muzica orchestrală. O nouă formă muzicală pentru tradițiile academice europene, în stil, calitate și expresie. Cum impresioniști  caută culoarea, lumina difuză  ce domină întregul curent așa Ravel caută stiluri pentru a exprima pasiunea sa , fascinația muzicii. O dorință este evidentă, prezentă și în timpul îmbolnăvirii ,cum este muzica și  romantismul cu care  parcurge meticulos studiul operelor componistice . Jazz, blues…sunt prezente. O inimă fugară, lăsând prezentul pentru a înțelege sensibilitatea . În eleganță de jazz, blues….